Continuând traseul istoric al cetăților dobrogene, astăzi ne oprim la cetatea Argamum, acolo unde legenda spune că ,,Argonauții” s-au oprit din drumul lor spre patrie, după găsirea ,,lânii de aur”.
Cetatea Argamum (după numele latin, în limba greacă antică Orgamè, în sursele bizantine Argamon, în sursele genoveze Orgame) este un sit arheologic situat în partea de est a județului Tulcea, pe teritoriul comunei Jurilovca, în locul numit Capul Doloșman, localizat la contactul dintre Podișul Babadagului și Limanul Razim care, în antichitate era un golf deschis al mării Negre (golful Argamon).
În secolul I după Hristos, cetatea a intrat sub stăpânirea romană, denumită de atunci încolo Argamum și fiind un port de escală al navigatorilor pe ruta Bizanț-Tyras. Timp de cinci veacuri, cetatea a continuat să prospere și să se dezvolte.
La Argamum au fost descoperite vestigii unicate, monede, vârfuri de săgeți, delfinași olbieni din bronz – folosiți ca monede de schimb în epoca greacă, precum și lingouri de bronz cu forme de animale marine. Cetatea romano-bizantină și-a încetat existența în secolul V d.H. Părăsirea orașului a fost cauzată atât de atacurile declanșate de migratori, cât și de închiderea naturală a golfului marin, care a fost blocat de cordonul litoral creat prin colmatare.
Vasile Pârvan a fost primul arheolog român care, în 1916, a identificat ruinele de la Capul Doloșman ca fiind cele ale anticului Argamum. Cercetarea arheologică a fost începută în 1926 de către Paul Nicorescu, iar situl este studiat sistematic și în prezent.
Au fost identificate ziduri de incintă din diverse perioade, clădiri impozante, basilici paleo-creștine.
No responses yet