Următoarea oprire de pe tărâmul Dobrogean, este cetatea ,,Carsium”, unul dintre principalele obiective turistice din Dobrogea. Aparţine ansamblului de fortificaţii construite în perioada Imperiului Roman, de-a lungul Limes-ului dunărean.
Cetatea romană şi romano-bizantină Carsium s-a construit, probabil, peste o fortificaţie getică, înca din a doua jumătate a secolului I p. Chr. La începutul secolului al II-lea p. Chr., în timpul războaielor dacice, în anul 103 p. Chr., împăratul Traian întăreşte fortificaţia cu ziduri din piatră.
Cetatea Carsium este menţionată frecvent în toate documentele antichităţii începând din secolul al II-lea p. Chr., până în secolul al VII-lea (Ptolemeu, Tabula Peutingeriana, Itinerarium Antonini, Notitia Dignitatum, Hierocles, Procopius, Geograful din Ravenna) cu numele de Carsum, Carsio, Carso, Carsos. Cel mai probabil, toponimul are origine tracică şi este legat de aspectul stâncos al locului.
Cel mai probabil, unitatea militară pentru care s-a construit fortificaţia Carsium a fost Ala (Gallorum) Flaviana, atestatăprin descoperiri recente chiar la sf. sec. I şi începutul sec. II p. Chr. Cetatea a fost aparată în antichitate şi de militarii Legiunii I Italica, de corăbierii din Classis Flavia Moesica, de milites scythicii sau de soldaţii Legiunii I Iovia Scythica. Misiunea lor a fost să apere vadul de trecere a Dunării din apropiere, unul din cele mai importante de pe acest segment al limesului. Nu se cunoaşte, nici la această dată, conturul fortificaţiei antice. Deşi s-a presupus că zidurile de pe platoul Cetaţii, vizibile în apropierea Dunării, sunt de origine romană, crecetări recente au infirmat acest punct de vedere.
Construcţiile de aici sunt de origine medievală, cu toate că nu este exclus ca unele să fi fost ridicate la sfârşitul antichităţii şi apoi, înglobate în fortificaţia târzie.
Dupa încheierea vieţii romano-bizantine la Dunărea de Jos, începe istoria cetăţii medievale de la Hârşova. În secolul al X-lea aceasta este reconstruită de bizantini şi mai târziu, de genovezi. Între secolul al XV-lea şi prima parte a secolului al XIX-lea este stăpânită de turci. Potrivit cronicarului Evlia Celebi, localitatea a figurat în documentele otmane cu numele de Harisova. Din ruinele cetăţii, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comadantului”, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înalţimea de peste 9m. La Dunăre, un zid monumental, lung de cca 40m, marchează zona în care a activat portul din antichitate până la distrugerea cetăţii, vreme de 17-18 secole.
No responses yet