Continuând căutările noastre, descoperim astăzi cetatea ,,Dinogeția”, aflată la 4 km distanță de satul Garvăn, pe o fostă mică insulă numită ,,Bisericuța”. Se pare ca la început, Dinogeţia romană a fost în stânga Dunării, la Barboşi, iar de la începutul sec. IV d.C. s-a strămutat pe popina de la „Bisericuta” (Garvan), unde a dăinuit până la sfârşitul sec. VI. Săpăturile arheologice începute de Gh. Ştefan in 1939 şi continuate din 1949 de un alt colectiv, au descoperit aproape în întregime incinta cetăţii refacută, cel mai probabil, în timpul lui Diocleţian. S-au găsit mai multe căramizi cu ștampila legiunii ,,I Iovia Scythica” şi în apropierea cetăţii, un cuptor de ars ţigla datat cu ajutorul monedelor descoperite de la Diocleţian şi Maximian.
Căramizi cu ştampila legiunii a V-a Macedonica, Cohorta I Cilicum, Cohorta a II-a Mattiacorum şi Classis Flavia Moesica, numeroase fragmente ceramice şi monede din sec. I—III d.Hr. confirmă existenţa unei fortăreţe romane la „Bisericuta” şi înainte de Diocletian, dar ruinele ei n-au fost identificate. În sec. IV au fost înălţate în interiorul cetăţii, refăcute de Diocleţian, mai multe construcţii, dintre care au fost dezvelite prin săpături arheologice ruinele presupusului „praetorium”, ale unei basilici, ale casei („domus”) unui aristocrat s.a., iar în exterior, la cca 100m NE de incintă, în marginea gârlei Latimea, ruinele unor terme. Cetatea, împreună cu bazilica şi alte clădiri din interior, au fost refăcute în timpul lui Anastasius şi Iustinian.
No responses yet