Dobrogea nu are multe peşteri, însă câteva dintre ele sunt remarcabile. Peştera Limanu, numită şi Peştera Caracicola sau Peştera ,, La Icoane” este printre ele.
Cu lungime de cca 4.000 metri ea este de departe cea mai lungă peşteră dobrogeană. O altă ciudăţenie este ramificarea de-a dreptul ameţitoare a galeriilor. Spre deosebire de majoritatea peşterilor unde apele şi-au croit galerii principale spre care converg galerii secundare – după cum într-un oraş străzile laterale ies în bulevarde – proiectantul Peşterii Limanu nu a avut nici un gând de sistematizare. Privindu-i planul, veţi înţelege de ce aici s-au rătăcit deseori vizitatorii nepregătiţi.
Emil Racoviţă
Ceea ce este și mai bizar este aspectul unor galerii care au o secțiune dreptunghiulară neconvențională, ce par să fie sculptate artificial. De fapt, este o trăsătură caracteristică a peșterilor stratificate orizontal formate în calcar, pe care geologii o numesc o structură de plăci sau tabulara. Există multe astfel de galerii.
In aceste locuri, urmele de daltă sunt foarte clare. În plus, pentru a nu risca să se prăbușească bolta în timpul săpăturii, coloanele și zidurile de sprijin au fost construite cu plăci de calcar. Dar cine să fi fost miserioşii cioplitori ?
Arheologul Vasile Boroneanţ a găsit ceea ce el credea a fi gravuri şi desene foarte vechi pe cărbune, posibil neolitic, în timp ce căuta trecutul peşterii. Altele posibil dacice ( unii chiar cred că Limanu este peștera lui Keyris, lucru despre care vorbește Dio Cassius în Istoria Romană. Acesta din urmă, spune el, a fost ucis în războiul dintre Rholes și Dapix. După ce a învins, Rholes, s-a ascuns într-o peșteră, cu familia, animalele și bogățiile deținute.)
Într-o porţiune mai uşor accesibilă a peşterii s-a descoperit ceramică grecească şi opaiţe, ce arată că locuitorii cetăţii Callatis. În urmă cu aproape două milenii ciopliseră altare unde veneau poate să se închine zeului Mithras. Dar cel mai probabil ar fi că, odată cu răspândirea creştinismului în secolul al X-lea, s-a încercat transformarea peşterii într-un lăcaş de cult, după exemplul binecunoscut al grotelor-chilii şi grotelor-bisericuţe săpate în cretă de călugării pietrari de la Basarabi.
În anul 1956 o echipă de cercetători de la Institutul de Speologie Emil Racoviţă a cercetat amănunţit peştera şi a topografiat 3.600 metri de galerii. Întregul labirint se întinde sub platoul calcaros de la marginea localităţii, la foarte mică adâncime. Au fost descrise specii valoroase de organisme troglobionte şi de lilieci. Speologii amatori au reluat explorările în anii ’80, descoperind puţine galerii noi.
În prezent Peştera Limanu este declarată arie protejată şi se află în custodia Asociaţiei GESS.
Sursa text : https://www.natgeo.ro/articole/natura/9855-petera-limanu-labirint-prin-istorie
Sursa foto : https://www.natgeo.ro/articole/natura/9855-petera-limanu-labirint-prin-istorie
No responses yet